Care era de fapt nivelul cultural al evreilor la acest sfarsit de veac XVIII ? Izolati inca de la sfarsitul razboaielor generate de Reforma, evreii ramasesera inchistati
intr-un ghetou cultural comparabil cu cel fizic - ceea ce a constituit de fapt o anomalie in istoria evreilor. Constienti de situatie, cativa dintre rabinii si intelectualii din elita vremii au
incercat sa largeasca orizontul cultural si sistemul de educatie traditional, bazate exclusiv pe studiul Talmudului - cu atat mai mult cu cat, in aceeasi perioada, in scolile sefarde ( la
Amsterdam, Livorno, Bordeaux, si altele ) pe langa invatatura traditionala, se preda nu numai Tanah-ul (Vechiul Testament) si ebraica, dar si materii laice, cum ar fi matematica, geografia si
limbile straine.
Aceasta largire a orizontului cultural trebuie analizata in context cu conditiile sociale ale vietii evreiesti a vremii. Dupa terminarea razboaielor religioase din Europa
(1648), evreii au inceput sa se imprastie in numeroase locuri, in grupuri uneori atat de mici incat nici nu-si puteau permite sa aibe un rabin. Se putea intampla ca un asemenea grup sa inconjoare
un "evreu de curte", evreu despre care am vorbit in precedenta noastra lectie. Reamintim cum a aparut acest termen in istoria evreilor. S-a intamplat deseori ca unii principi sa
redeschida evreilor granitele tarilor lor, din motive economice, si, din aceleasi motive, sa aleaga un sfetnic evreu care sa le administreze finantele si sa le dezvolte comertul si industria
statului. In jurul acestui sfetnic se dezvolta o comunitate pe care, in functie de caracterul sau, evreul de curte o ajuta sau o ignora. Aceasta comunitate, inca din Evul Mediu, in schimbul
taxelor pe care le platea, reusise sa-si pastreze autonomia in materie de lege, religie, educatie si viata sociala. Dar acum, aceste comunitati, ca si evreul de curte, sunt indeaproape
supuse principelui care vrea sa le guverneze ca pe ceilalti supusi ai sai, fara a mai tine cont de autonomia lor. Noile conditii duc la o dezintegrare a comunitatii autonome evreiesti. Incepand
cu perioada iluminismului, evreii sunt in mod progresiv integrati in structurile administrative si fiscale ale tarilor unde locuiesc.
Aceasta evolutie a societatii evreiesti a creiat
conditiile pentru afirmarea curentului iluminist in lumea evreiasca, HASKALA. Dintre reprezentantii sai, "maskilimii", cel mai de seama a fost Moses Mendelsohn care s-a nascut in 1729
la Dessau, intr-o comunitate mica infiintata de un evreu de curte. Moses Mendelsohn primeste educatia talmudica specifica epocii, dar, inca inainte de bar-mitzva, incepe sa studieze Tanah-ul,
gramatica ebraica si pe filozoful medieval Maimonide. Urmandu-si profesorul la Berlin, in 1743, el continua studiul Talmudului dar in acelasi timp se alatura unui cerc de tineri studenti evrei
care-l ajuta sa invete limbile clasice si moderne, sa-si continue studiile filozofice si sa-si insuseasca o cultura generala evreiasca temeinica. Documentele vremii ne spun ca in acea perioada
existau in Germania 470 de studenti iluministi evrei, proveniti fie din familii instarite din orasele germane, fie din evreimea saraca a Europei de Est.
Prin ce s-a deosebit Moses
Mendelsohn de ceilalti studenti evrei si dece a ramas numele lui un simbol al Haskalei ? Pentru ca a reusit sa devina una din personalitatile de varf ale iluminismului german,
ramanand in acelasi timp un evreu religios. Prin numeroasele sale lucrari filozofice, M. Mendelsohn a contribuit la fundamentarea esteticii germane. La concursul organizat de Academia Regala
Prusaca de Stiinta in 1763, el a castigat premiul I cu "Tratatul de evidenta in stiinte metafizice", in timp ce Kant a obtinut doar locul II. Inteligent, spiritual si plin de farmec, el
a devenit una din figurile de seama ale Berlinului, atragand demnitari, intelectuali si curiosi din toata Europa. Prietenia sa stransa cu Lessing a constituit un simbol al noului tip posibil de
relatii intre evrei si crestini, in cadrul iluminismului.
In paralel cu lucrarile sale in limba germana care i-au adus o faima europeana, M.Mendelsohn a scris in ebraica lucrari in perfect
acord cu cele nemtesti, straduindu-se sa reinvie limba ebraica si filozofia iudaica. A tradus biblia in germana, tiparind-o cu litere ebraice. A purtat o corespondenta asidua cu cei mai invatati
rabini din lume. In jurul lui s-a strans un grup de tineri intelectuali evrei, alcatuind "Societatea pentru propagarea limbii ebraice" (1783).
Ca filozof de frunte si evreu
religios, el a devenit purtatorul de cuvant al evreilor si al iudaismului, atat in relatiile cu guvernul prusac, cat si cu teologii si filozofii neevrei carora le-a prezentat o teorie a
emanciparii evreilor si o noua definitie a iudaismului.
Prin Moses Mendelsohn si ceilalti maskilimi, Haskala a oferit evreilor motive rationale de a accepta emanciparea in acelasi timp cu
regenerarea, in timp ce - dupa cum am mai spus - integrarea lor in mecanismele administrative si fiscale ale statelor absolutiste a constituit baza practica pentru incadrarea lor printre ceilalti
cetateni ai statului respectiv.
Ideile iluminismului au devenit brusc actuale odata cu Revolutia franceza (1789). |