V-ati pus vreodata intrebari ?

Ati vrut sa stiti cum au ajuns stramosii nostri, de pe  insoritele meleaguri mediteraneene, in asprele ierni viscolite de crivatul stepelor ?

 Ati incercat sa intelegeti de ce in aceasta regiune evreii au vorbit idis, si nu alt dialect ?

Ati vrut sa stiti de ce in multele caricaturi si satire neprietene, evreii, neam asiatic cu parul si pielea intunecate de permanenta mangaiere a soarelui, - apar ca fiinte roscate si pistruiate, cu nasul lung si coroiat ?

Vi s-a intamplat sa auziti sau sa cititi ca evreii au adus comunismul in Romania, si nu numai in Romania, ca au promovat si impus aceasta doctrina pentru a nenoroci tari si popoare, cu scopul de a le subjuga ?

V-ati intrebat cum a fost cu putinta sa fie nimicita o treime din acest popor in timpul holocaustului, desi evreii erau raspanditi in intreaga lume iar hitleristii nu cucerisera o treime din globul pamantesc ? Cum se explica aglomeratia de evrei din rasaritul Europei ? Sa fie oare adevarata povestea Kazarilor ? Oare suntem noi urmasii acestora ?

Dar, inainte de a merge mai departe, stiti oare cine au fost Kazarii ? Povestea lor este o paranteza  in subiectul nostru, nu face parte din istoria poporului evreu, dar pentru ca ne intereseaza istoria evreilor in Europa de Est, trebuie totusi sa-i amintim.

In primul secol al erei noastre, chinezii resping spre vest o serie de triburi barbare, hunice, declansand astfel una din avalansele care, periodic, timp de secole, se va abate din fundul Asiei asupra Occidentului. Incepand din secolul V, multe din aceste popoare migratoare primesc numele colectiv de "turci", nume ce desemneaza nu o rasa, ci popoare vorbind dialecte similare. Din aceste popoare migratoare fac parte si Hunii si Kazarii. Timp de opt decenii, Hunii terorizeaza lumea civilizata, dar la moartea lui Attila puterea lor se destrama fara urma. In locul lor se ridica noul imperiu al Turcilor occidentali, sau regatul turcut, a carui existenta dureaza aproximativ un secol (550-650), dupa care dispare la randul sau. Kazarii apar in Europa spre mijlocul sec. V. Supusi intai Hunilor, apoi Turcilor occidentali, ei devin independenti spre mijlocul secolului VII si isi extind dominatia asupra populatiilor din jur.

Astfel apare Kazaria, strategic situata intre Marea Caspica si Marea Neagra, intre Caucaz si Volga, pe caile de trecere unde se confrunta puterile orientale ale vremii. Bogata in vii si livezi, tara este strabatura de lungile caravane care transporta  fructe, miere, ceara, mirodenii, blanuri si in special sclavi. Pentru toate marfurile transportate de caravane, Kazarii primesc un tribut de zece la suta, si tribut le platesc de asemeni toate populatiile  vasale - Bulgarii, Maghiarii, Burtii si altii. Se intelege deci ca regatul kazar este prosper, iar prosperitatea sa se datoreaza in mare masura puterii sale militare si prestigiului pe care aceasta putere il confera perceptorilor si vamesilor sai. Iar la randul sau, aceasta prosperitate  permite mentinerea si intarirea puterii sale militare. In aceasta parte a lumii, Kazaria este singura tara care are o armata permanenta. Ca un corolar al bunei stari, arta si meseriile infloresc.

Locuitorii sai, razboinici nomazi, traiesc in corturi. Doar iarna si-o petrec in capitala lor, Itil, pentru ca la inceputul primaverii sa porneasca in raiduri spre tarile din jur.  Tara este condusa de un kagan,  conducator religios, ascuns ochilor poporului. Conducerea politica si militara a statului sunt incredintate unui "kagan bei". Aceasta duble regalitate pare sa indice, in mentalitatea kazarilor, o separare neta intre sacru si profan.

In momentul in care Kazarii incep sa joace un rol de seama in istoria acestei parti a lumii, Imperiul Bizantin, cel mai puternic vecin al sau, este in lupta cu arabii. Sa nu uitam data. Kazarii devin independenti pe la mijlocul sec. VII, iar anul 632 este anul "Hegirei", anul in care Mahomed se stabileste la Mecca, intemeiaza islamismul si incepe sa propovaduiasca razboiul sfant impotriva necredinciosilor El moare dupa zece ani, iar califii care preiau conducerea lumii islamice reusesc, in jumatate de veac, sa cucereasca un urias imperiu care se intinde in Orientul Mijlociu, in peninsula Arabica, in Africa pe tot tarmul sudic al Mediteranei, si vrea acum sa cotropeasca Europa. In Occident, dupa lupte foarte grele, ei se instaleaza in Spania dar inaintarea le este oprita la Pirinei de catre francul Charles Martel. Cine ii va opri insa la celalalt capat al Europei ? Prestigiosul imperiu bizantin ? Ei bine, nu.  Cealalta poarta a Europei, in Rasarit, le-a fost blocata arabilor de catre Kazari. Este un fapt despre care nu vorbeste nici o carte de istorie.

 Este momentul de glorie al statului kazar.  Simbolic, dupa cum scrie Constantin VII Porfirogenetul, imparat al Bizantului si istoric (901-959), mesajele adresate papei de la Roma si imparatului bizantin purtau un sigiliu valorand doi galbeni, in timp ce cele destinate  regelui kazar purtau unul de trei galbeni.  In asa masura doreau toti prietenia si alianta cu Kazarii incat imparatul bizantin Constantin V s-a casatorit cu o printesa kazara, fiul lor domnind sub numele de Leon IV Kazarul.

Si ce credeti ca face Kaganul, supremul conducator al Kazarilor in acest moment ? Ghiciti daca vreti, intelegeti daca puteti. Urmat de nobilimea curtii si de toate oficialitatile regatului, Kaganul trece la iudaism, religie care apoi se imprastie in popor. Regatul Kazar a dainuit patru secole, cu grandoarea si decadenta sa, cum spune poetul, iar in tot acest timp a existat un stat a carui religie oficiala a fost iudaismul.

Multi istorici au incercat sa inteleaga aceasta hotarare a Kaganului. Legenda ne povesteste ca, satul de barbaria idolatriei, un Kagan a vrut sa se inchine adevaratului Dumnezeu si a convocat un preot, un rabin si un imam
L-a intrebat pe preot :
- Este Noul Testament o carte sfanta ?
- Da, Majestate.
- Este  Vechiul Testament o carte sfanta ?
- Da, Majestate.
- Este Coranul o carte sfanta ?
- Nu, Majestate.
Apoi l-a intrebat Kaganul pe imam :
- Este  Coranul o carte sfanta ?
- Da, Majestate.
- Este Vechiul Testament o carte sfanta ?
- Da, Majestate.
- Este Noul Testament o carte sfanta ?
- Nu, Majestate.
L-a intrebat apoi si pe rabin :
- Este Vechiul Testament o carte sfanta ?
- Da, Majestate.
- Este  Noul Testament o carte sfanta ?
- Nu, Majestate.
- Este Coranul o carte sfanta ?
- Nu, Majestate.

Si asa, pentru ca doar Vechiul Testament era considerat carte sfanta de catre toti, Kaganul, in marea sa intelepciune, a hotarat sa treaca la iudaism, cu familia, slujitorii si tot poporul sau.