1. Istoricul sarbatorii
Tu-bi-Shvat sau Anul Nou al Arborilor este o sarbatoare minora in calendarul evreiesc. Nu este mentionata in Biblie si referiri la aceasta
sarbaroare dateaza din perioada celui de al Doilea Templu.
Aceasta sarbatoare este cunoscuta sub mai multe denumiri si anume "Ros Hasana la Ilanot" (Anul Nou al Copacilor),
"Hamisa Asar bi-Svat" (15 Svat) - denumire care provine de la data calendaristica a acestei sarbatori care se sarbatoreste la 15 ale lunii Svat ("Hamisusar" - in idis)
si "Tu bi-Svat" - unde cuvantul Tu este echivalentul valorii numerice a cifrei 15.
Fixarea unei date semnificand Anul Nou al arborilor este legata de zeciuiala
asupra recoltei de fructe. Ziua de "Tu - bi - Svat usura delimitarea recoltei vechi de cea noua, ea devenind astfel data limita de fixare a zeciuelii: fructele coapte inainte de Anul
Nou al Arborilor erau incluse in calculul anului precedent, iar tot ceea ce se cocea dupa aceasta data trebuia taxat in anul urmator.
Dupa cum am aratat mai sus, "Tu -bi-Svat"
nu este mentionata in Biblie. Discutii privind aceasta sarbatoare apar in timpul perioadei Misnaice. Rabinii din timpul Misnei sunt de acord ca Anul Nou al copacilor trebuie sa fie in luna Svat,
luna marcand sfarsitul iernii si inceputul primaverii, dar sunt disensiuni si discutii asupra datei exate: intai ale lunii sau 15 ale lunii Svat. Misna relateaza o discutie intre scoala lui Hilel
- care fixeaza inceputul la 15 Svat - si scoala lui Samai care fixa Anul Nou al Arborilor la 1 Svat. Dezacordul reflecta pare-se diferenta de prosperitate dintre cele doua scoli. Optand in
cele din urma pentru data de 15 Svat (Tu-bi-Svat), rabinii incadreaza aceasta sarbatoare in randul celorlalte sarbatori cu caracter agricol - Pesah si Succot - celebrate de asemenea la mijlocul
lunii.
Interesant ca, odata cu distrugerea celui de al Doilea Templu, - care face legile zeciuielii ineficiente si inaplicabile Ierusalimului si Tarii Sfinte in general - sarbatoarea
Anului Nou al Arborilor nu se pierde. Ea se pastreaza si in exil in conditii climaterice total diferite. Ea reprezinta totusi legatura cu Eret Israel si cu ritmurile naturale din aceasta tara.
2. Obiceiuri si ceremonii legate de Tu - bi - Svat
"Tu-bi-Svat" este o sarbatoare a naturii si nu este legata de nici un serviciu religios special in sinagoga.
Calendarul o marcheaza ca o zi in care nu se posteste si nu se spune rugaciunea de penitenta Tahnun adaugata de obicei recitarii Amidei la slujbele de dimineata si de dupa amiaza din
zilele lucratoare.
Sunt insa foarte multe obiceiuri legate de aceasta sarbatoare a naturii in general si a copacilor in special.
In Eret Israel, in timpul celui de-al Doilea Templu era
obiceiul de a planta un copac la nasterea unui copil: un cedru - copac falnic si rezistent - daca era baiat si un chiparos - copac mai mic si fragil - daca era o fata. Din lemnul acestui copac
era cladit la nunta baldachinul - hupa.
In secolul al 15-lea misticii din Safed au introdus ceremonii legate de Anul Nou al Arborilor. Aceasta sarbatoare se celebra printr-o adunare la
care se mananca fructe anumite, specifice tarii, se canta cantece special compuse pentru aceasta ocazie si se beau 4 pahare de vin, asemanator sederului de Pesah. Aceasta traditie s-a raspandit
apoi in comunitatile sefarde din Europa si din tarile islamice. In 1753 a fost publicata o culegere de texte anume pentru aceasta sarbatoare, sub denumirea de Peri et hadar
"Fructul arborelui frumos".
Alte comunitati au introdus pe linga aceste cantece si obiceiul de a consuma fructe specifice Israelului, si alte traditii. Evreii din Grecia
de exemplu, din comunitatea Saloniki obisnuiau sa se costumeze in costume simbolizand diferitele feluri de copaci, sa cante si sa recite texte care aminteau de importanta copacilor in viata
oamenilor. Aceste reprezentatii erau tinute in sinagogi sau in alte locuri publice.
In Kurdistan evreii obisnuiau sa aseze fructe in jurul unui copac simbolizind abundenta si fertilitatea
pamintului. Aceasta procesiune era legata si de intonarea unor cantece si rugaciuni pentru o recolta bogata in anul care urmeaza si pentru copii.
Indiferent de felul in care evreii
sarbatoreau Anul Nou al Copacilor, de obiceiurile diferite, traditia consumarii fructelor specifice Eret Israelului este comuna tuturor. Locul de onoare printre aceste fructe il ocupa roscova
care creste din abundenta in Israel. De asemenea smochinele, curmalele si stafidele.
Printre copacii care au semnificatie deosebita in Israel este migdalul - ghiocelul de pe aceste meleaguri.
El este primul copac care infloreste si anunta inceputul primaverii.
Astazi in Israel se obisnuieste - la gradinite si in scoli - ca fiecare copil sa planteze cate un pom in aceasta zi.
Pomii sunt pusi la dispozitie de catre Keren Kayemet si locurile sunt stabilite in functie de necesitatile tarii.
|
