Yom Kippur este cea mai sfanta zi a anului. Desi Dumnezeu este intotdeauna receptive la plangerile poporului sau, se spune ca in aceasta zi Dumnezeu face un efort deosebit sa asculte rugaciunile evreilor si sa faca un pas mai aproape de poporul Lui. Aceasta zi a fost demarcata special pentru cainta si, in sfarsit, in aceasta zi, se inchide cartea care reprezinta judecata pentru trecutul nostru, cu consecinte positive sau negative pentru viitor. Aproape intreaga zi se petrece in sinagoga, unde se recita multe rugaciuni care amintesc de mila lui Dumnezeu, de dragostea lui pentru poporul evreu si care ofera cuvinte prin care ne confesam pacatele lui Dumnezeu. Ziua se petrece in abstinenta de la tot ce este material si este devotata spiritului. Obiceiurile si rugaciunile sunt discutate mai jos.

Yom Kippur este singura zi de post la care ne obliga Torah. Evreilor le este interzis sa bea lichide, sa faca baie, sa intretina relatii sexuale sau sa poarte pantofi de piele (ceea ce creeaza o imagine destul de ciudata - oameni imbracati in hainele lor cele mai bune, dar cu adidasi in picioare). O persoana care mananca de Yom Kippur este considerata a se fi distantat de legatura sa cu poporul evreu. Copiii trebuie sa fie invatati despre post si chiar sa petreaca seara fara sa bea sau sa manance si poate chiar si o parte din zi, in functie de cazurile individuale. Fetele in varsta de 12 ani si baietii in varsta de 13 ani sunt responsabili de indeplinirea poruncilor si sunt in consecinta obligati sa posteasca. Oamenii a caror sanatate ar putea fi pusa in pericol daca postesc sunt scutiti de post, inclusive femeile care au nascut de curand. Scopul acestor restrictii nu este sa ne intristeze ci sa ne inalte. Ne indepartam de tot materialismul din lume si devenim ca niste ingeri, finite complet spirituale.

Ultima masa inainte de sarbatoare se numeste "Seudah Hamafseket" (lit. masa de incheiere), la care se servesc mancaruri usoare. Aceasta masa are o asemenea importanta incat Talmudul spune ca cel care ia parte la aceasta masa este considerat a fi postit doua zile. Exista multe motive pentru acest lucru. Mai intai, pentru ca Yom Kippur este o sarbatoare si sarbatorile sunt de obicei insotite de mese festive. Deoarece nu putem avea o asemenea masa de Yom Kippur, o tinem in ziua dinainte. Un alt motiv este poate acela de a ne pregati cum trebuie pentru post.

De Yom Kippur se sta in sinagoga mai mul decat in orice alta zi, pentru ca aceasta zi este petrecuta in rugaciune pentru iertare catre Dumnezeu. Multi oameni obisnuiesc sa poarte alb sau o mantie alba peste haine pentru a aparea cat mai nepatati si puri. Una dintre cele mai solemne si mai importante rugaciunile de Yom Kippur se recita in seara de Yom Kippur (la apusul soarelui pe 9 Tishrei). Numita Kol Nidrei, aceasta rugaciune il roaga pe Dumnezeu sa ne elibereze de juramintele pe care le-am facut catre El. Una dintre rugaciunile recurente este Al Khet (pentru pacatele pe care le-am comis), o rugaciune in care marturisim o multitudine de pacate comise in timpul anului, majoritatea dintre ele morale, cum ar fi barfitul, folosirea unor cuvinte urate, furtul, minciuna si multe altele. Se incheie cu o hotarare in fata lui Dumnezeu de a ne cai si cu o cerere catre Dumnezeu de a ne ajuta sa ne tinem de promisunea facuta.

Ultimul serviciu de rugaciuni din aceasta zi se numeste Neilah (lit. incuiere). Simbolistica serviciului este aceea a lui Dumnezeu pregatindu-se sa inchida portile rugaciunii in fata annuli trecut si sa ia deciziile finale in legatura cu soarta fiecarui individ. Serviciul de Neilah reprezinta ultimele noastre remarci sau ultimul apel la Dumnezeu. De aceea, rugaciunile in timpul acestui serviciu sunt deosebit de intense ca o ultima incercare de a intra in gratiile lui Dumnezeu.

Un segment important al sarbatorii, (si partea mea preferata), este recitarea cartii lui Jonah. Dumnezeu ii spune lui Jonah sa mearga in orasul neevreiesc Nineveh si sa ii avertizeze ca in 40 de zile vor fi distrusi daca nu se caiesc. Multi profeti din Biblie au primit asemenea instructiuni si l-au implorat pe Dumnezeu sa-i elibereze de aceasta porunca, dar Jonah, spre deosebire de toti ceilalti profeti, fuge, incercand sa fuga de obligatia sa. Jonah uraste orasul Nineveh, capitala natiunii care a distrus unul dintre regatele evreiesti. El se urca la bordul unei nave care merge in directia opusa, dar aceasta este prinsa intr-o furtuna. Marinarii decid ca Jonah este persoana responsabila de aceasta furtuna si, la insistentele lui Jonah, il arunca in mare. Dar Jonah nu se ineaca. Este inghitit de un peste imens, unde sta timp de trei zile, timp in care se impaca cu Dumnezeu. In a treia zi, Jonah este aruncat afara de peste si merge la Nineveh pentru a-si indeplini porunca. El striga pe strada: "peste 40 de zile Nineveh va fi distrus," moment in care se intampla un lucru extraordinar. Oamenii chiar asculta de vorbele acestuia, de la rege pana la cel mai sarac, si se caiesc. Jonah nu isi poate ascunde dezamagirea ca acest oras nelegiuit este salvat, iar Dumnezeu ii da un exemplu pentru a se explica. Jonah sta si "asteapta sa vada ce se va intampla cu orasul," si Dumnezeu face un copac sa creasca pe locul unde sta Jonah pentru a-i tine umbra. Mai tarziu, Dumnezeu omoara copacul, lasand soarele sa-l bata in cap pe Jonah. Dumnezeu ii spune lui Jonah: 'Esti suparat pe copac?' si Jonah spuse 'Sunt suparat de moarte.' Iar Dumnezeu raspunde: 'Esti suparat si ingrijorat de un copac pentru care nu ai muncit, si pe care nu l-ai crescut, care a aparut peste noapte si a disparut peste noapte. Si crezi ca eu nu ar trebui sa fiu ingrijorat de Nineveh, acel oras maret, in care sunt mai mult de o suta douazeci de mii de persoane care nu pot face diferenta intre mana dreapta si mana stanga si in care sunt si multe vite?"

Ideea povestii este clara. Noi suntem creaturile lui Dumnezeu, pe care El ne iubeste si de care se ingrijeste. De aceea, Dumnezeu ne cere sa ne caim si asteapta cu nerabdare si ne da cat mai multe ocazii sa ne intoarcem la el.

In ciuda faptului ca este o zi de post, nu este o zi trista.