Spre deosebire de sarbatorile care au loc intr-o zi fixa a lunii, Shabbatul nu este legat de ciclul lunii. El vine in fiecare a saptea zi pentru a comemora odihna lui
D-zeu dupa ce a creat lumea. Importanta Shabbatului nu este cu nimic diminuata de frecventa lui. De fapt, regularitatea lui ii mareste sfintenia. Este mai presus decat toate celelalte sarbatori
in afara de Yom Kippur, Ziua Rascumpararii.
Shabbatul este mentionat in Cele Zece Porunci. S-a spus despre el ca reprezinta cea mai importanta lege sociala din istoria omenirii. Stramosii
nostri si-au dat seama ca nimeni nu poate continua sa produca fara odihna. Fara Shabbat, care este punctul culminant al muncii lor, oamenii si-ar pierde respectul de sine, demnitatea si chiar
dorinta de a munci.
Romanii nu si-au dat seama cat de avansata era institutia Shabbatului. Ei ii ridiculizau pe evrei pentru ca isi iroseau a saptea parte din viata in lenevie. Shabbatul
intervenea de asemenea in institutia sclaviei. Stapanul nu avea control total asupra sclavului; cel putin pentru o zi sclavul depinde de dorinta lui Dumnezeu si nu de cea a stapanului.
Totusi, valoarea intrinseca a Shabbatului merge mult mai departe decat abtinerea de la lucru. Omul este indemnat sa "isi aminteasca de ziua de Shabbat pentru a o tine sfanta." El
trebuie sa o dedice scopurilor spirituale, sa foloseasca cat mai bine aceasta perioada de odihna fizica prin a se inalta spiritual si intelectual. El trebuie sa o plaseze pe o alta dimensiune
decat celelalte zile de munca - pentru rugaciune, bucurie si odihna.
Multiplele interdictii legate de Shabbat au ca intentie sa protejeze spiritualitatea zilei si nu sa creeze o atmsfera
solemna pentru evreul practicant. Rabinii au stabilit ca de Shabbat nu se fac inmormantari; doliul se intrerupe pentru ca bucuria Shabbatului sa nu fie diminuata nici macar in momente de durere.
Confortul si placerea sunt o parte a respectarii Shabbatului. Evreul este chemat sa sfinteasca Shabbatul mancand mancaruri alese si purtand hainele sale cele mai bune. Este o zi cand atat trupul
cat si sufletul iau parte la bucurie.
Shabbatul este marcat de cantece speciale si slujbe speciale in sinagoga vineri seara si sambata dimineata. Vineri seara se recita kiddush-ul pe vi,
atat la sinagoga cat si la masa de Shabbat. In fiecare saptamana seciteste un fragment din Tora anume desemnat pentru Shabbatul respectiv.
Acasa, Shabbatul este de obicei inaugurat de
mama, care aprinde lumanarile chiar inainte de apusul soarelui. In familiile traditionale, tatal recita kiddushul, binecuvanteaza copiii si recita un pasaj din Biblie in onoarea femeii
curajoase. Painea impletita de Shabbat (hallah), mancarurile speciale, fata de masa alba si cantatul de zemirot (cantece) ajuta la sporirea spiritualitatii zilei.
La sfarsitul Shabbatului
se desfasoara o ceremonie de despartire numita havdalah. Ne luam ramas bun de la Shabbat, cu gust de vin, aroma de mirodenii si lumina unei lumanari impletite. |
